Igloo Magazine 202 – Victoriei 139 | Bucharest 2021

Prezentare Calea Victoriei 139

Clădirea situată la intersecția dintre Calea Victoriei și Calea Grivitei a primit o nouă închiriere, restaurarea sa finalizată în 2020, inițiată de Hagag Development Europe. În ciuda poziției sale privilegiate, clădirea a fost abandonată de câțiva ani, dar acum este reintegrată în țesutul urban ca parte a unui proces de regenerare a zonei. Astăzi, clădirea adăpostește spații de birouri și spații comerciale la parter, păstrându-și destinația inițială.

Proprietatea pe care o vedem astăzi este rezultatul multiplelor intervenții de-a lungul timpului. În 1944, G.M. Cantacuzino, în colaborare cu Octav Doicescu, a realizat planuri pentru o clădire de locuințe cu 10 etaje, proiect care a fost parțial realizat. În perioada 1945-1946 au proiectat o clădire de birouri cu mai multe etaje situată pe proprietatea familiei Știrbei. După naționalizare în 1949, proiectul a fost preluat de arhitectul Ion Giurgea, care în 1953 a extins clădirea spre Palatul Știrbei, a adăugat etaje suplimentare și a reinterpretat volumul într-o manieră socialistă realistă. Ultima extindere a presupus adăugarea unei structuri parter plus 5 etaje, poziționată pe Calea Griviței. De-a lungul timpului, clădirea a găzduit Institutul de Proiectare Cărbune IPROC, sediul IPROMIN și sediul OMV-Petrom.

La începutul procesului de consolidare în 2017, clădirea ascundea un labirint de birouri, cabinete și săli de ședințe, toate înghețate în anii 80-90. Intervenția a presupus deschiderea spațiilor interioare, obținând astfel flexibilitatea specifică unui birou contemporan. Una dintre cele mai mari provocări pentru echipa de proiectare a fost integrarea sistemelor de instalare în planurile de etaj, configurate inițial ca spații de locuit. Datorită soluțiilor moderne de consolidare, H Victoriei 109 oferă un spațiu de lucru contemporan și spațiu de interacțiune care îndeplinește standardele actuale de calitate.

În timp ce clădirea a suferit mai multe transformări interioare, intervenția asupra fațadelor a fost discretă. În restaurare s-au folosit materiale dedicate fațadelor istorice și piatra simulată pentru refacerea ornamentelor deteriorate. Textura bazei a fost reprodusă manual prin tehnici de bucșar și dăltuire. Tâmplăria este tot din lemn stratificat. S-au păstrat cele două scări existente, scara echilibrată remarcându-se prin liniile sale elegante. Pentru a păstra acest lucru, pe fațada din spate a fost poziționată o scară metalică.

Fațadele au primit o schemă de culori pastelate, realizată prin tonuri calde inspirate din paleta originală de culori. Dispunerea celor două holuri, pe Calea Victoriei și Calea Griviței, completează fațada: liniile simple și culorile neutre, sobre, se îmbină cu accente și reflexe aurii. Terasele de la etajele 6 și 7, deschise publicului, oferă priveliști spectaculoase asupra orașului.

Intervențiile asupra clădirilor istorice sunt complexe, mai ales atunci când acestea sunt amplasate în zone protejate sau monumente declarate, dar satisfacția de a reface o parte din istoria orașului răsplătește pe deplin eforturile.